Am invatat ca singura inima care bate pentru mine e inima mea….si ca nu iubirea ta imi incalzeste sufletul ci bataile ei…ritmicitate si muzicalitate pe care tu nu ai vrut sa le intelegi….
Am invatat ca ratiunea poate lua locul sentimentelor cand nu mai gasesti o cale de a intoarce situatia in favoarea ta…si atunci apelezi la ultimul as din maneca…distrugi sentimente fara sa te uiti inapoi….
Am invatat ca ochii tai nu sunt buni….ci sunt carbuni ce ard cu prea mult fum incat sa mai poti vedea ceva in ei….sa inteleg ca ai sufletul afumat?? Dispretuiesti un om cu aceeasi intensitate cu care il iubesti la inceput?…Sau tu nu stii ce e aia iubire….?
Pasiunea mea pentru cuvinte a devenit o ura pentru ca fiecare pagina e scrisa invers..si fiecare cuvant inversat e copia perfecta a numelui tau….ceea ce e cu adevarat ciudat, insa, este faptul ca tu nu vezi asta…tu vezi simple cuvinte asezate negru pe alb si le citesti cu ratiunea….insa eu le vad dansand formand imaginea amintirilor noastre…
Am vazut un batran azi…imi amintea de tine….Avea parul nins…insa ceea ce nu vedea el era ca fiecare fulg din parul lui a trecut mai intai prin al tau…si ajutat de vant imi amintea de parfumul pielii tale…
Dar tu stii deja toate astea…fumul din ochii tai ti-a spus tot…era imposibil sa nu stie avand in vedere ca e fumul care a venit de la flacara cu care mi-ai ars inima pana ai facut-o cenusa…si apoi ai imprastiat-o in vant…si ai lasat-o sa se alature ninsorii…..Probabil iti place publicul..iti plac martorii …vrei ca toti sa vada ce ai reusit sa faci…pentru ca te simti mandru de realizarile tale…si nimeni nu te-ar condamna….
Insa te inseli…cat te bucuri de aplauzele finale ale micului tau teatru…2 ochi te privesc din spatele scenei….cu ura si cu lacrimi…si isi doresc ca ochii tai sa redevina candva limpezi…sa redevii om…sa redevii suflet…si nu un simplu actor ce joaca piese de teatru pentru scenele de mahala…..Miile de ochi te aplauda…dar doar 2 mai au inca putere sa te sprijine…..
to be continued….
